Arbitru de Karate: Shotokan KUMITE Rules

Reguli pentru KUMITE in competitiile de Karate Traditional Shotokan.
(regulament ITKF/FRKT)

Prezentul document, Reguli pentru KUMITE in competitiile de Karate Traditional Shotokan - "KUMITE RULES for Traditional Karate Competitions" by ITKF, este tradus in limba romana din limba engleza.

Nota!: Traducerea nu este dintre cele mai reusite traduceri, dar cunoscand domeniul veti intelege cu siguranta despre ce este vorba. Pe masura ce vom identifica neregulile le vom corecta in timp.

Regulamentul poate fi downloadat si in format PDF. (link la final)


KUMITE
Federatia Romana de Karate Traditional / International Traditional Karate Federation

SUMAR:

  1. Articolul 1: GENERALITĂŢI
  2. Articolul 2: COMPETIŢIA
  3. Articolul 3: ARBITRAJUL
  4. Articolul 4: MODUL DE ARBITRARE
  5. Articolul 5: SUPLIMENT LA REGULILE DE OPERARE A ARBITRAJULUI

 

Articolul 1: GENERALITĂŢI

1. Competiţia de Kumite
Competiţia de kumite constă într-un meci intre 2 persoane fără însă a avea loc vreun contact. Câştigătorul este acela care îndeplineşte condiţiile cerute de Todome-waza (lovitura decisivă),care imbina perfect executia tehnica  cu un timing corect, Ma-ai (distanţa regulamentară) iar loviturile să aibă o ţintă precisă conform regulamentului. Dacă nu se realizează Todome-waza, atunci câştigătorul este concurentul care are cel mai bun punctaj obţinut în urma tehnicilor executate şi a penalizărilor acordate adversarului.

Competiţia de Kumite cuprinde următoarele categorii:

  1. Kumite individual masculin
  2. Kumite individual feminin(Ko-go Kumite)
  3. Kumite echipe masculin (3 persoane+1 rezerva))

2. Suprafaţa de Concurs

  1. Suprafaţa de concurs trebuie să fie plană, acoperită de un strat din material anti şoc, ceea ce trebuie să asigure desfăşurarea în siguranţă a meciurilor, prevenind orice risc de accidentare.
  2. Suprafaţa de concurs are forma unui pătrat cu latura de 8 metri. In plus, in jurul acesteia trebuie delimitată o zonă de siguranţă . Aceasta zona de siguranta trebuie sa se conformeze aceluiasi material si cererilor ariei de concurs.
  3. Doua linii paralele, ficare avand lungimea de un metru si jumatate, se vor trasa pe ambele parti ale punctului central a suprafetei competitiei. Aceste linii vor fi la o distanţă de 1,5 metri de punctul central. Aceste două linii trebuie să fie perpendiculare pe linia pe care stă Shu-shin (Arbitrul de centru) la începutul meciului. Aceste două linii paralele definesc “poziţiile iniţiale” ale concurenţilor la începerea meciului.
  4. Locul arbitrilor judecători, al arbitrului observator (Kan-sa) şi al secretariatului trebuiesc stabilite conform Anexei I.
  5. Spaţiul în care se află suprafaţa de luptă trebuie să fie bine ventilat, temperatura recomandată fiind între 15 şi 24 de grade Celsius, umiditatea între 40% şi 80%, iluminarea suprafeţei de luptă fiind de minim 400 de lucsi, iar viteza aerului trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1,5 m/secundă.
  6. Suprafaţa de concurs trebuie să fie liberă de obstacole sau elemente care ar stânjeni desfăşurarea meciului. Între acestea sunt incluse elemente precum lumina excesivă provenind de la aparatele de fotografiat sau camerele de luat vederi.

Notă: Diagrama suprafeţei de luptă este prezentată în Anexa I.

3. Ippon (1 punct) şi Wazari (12 punct)

  1. Ippon este definit ca un punct acordat pentru executarea unei lovituri decisive (Todome), tehnica cu un corect timing si o distanta corecta (Ma-ai), lovitura fiind îndreptată către o zonă a corpului acceptată de regulament, iar execuţia trebuie să fie făcută astfel încat sa  neutralizeze complet orice posibilitate de contraofensiva a adversarului.

    1. O tehnică decisivă corectă (Todome) este determinată de următoarele:

      1. Energia maxima este trimisa spre tinta prin combinarea  presiuni provenita din reactia cu solul si momentul liniei corpului .La finalul tehnici respectiv in momentul contactului cu tinta, presiunea pe sol  impreuna cu contractia musculara totala trebuie sa fie maxima, astfel incat sa poata produce un impact maxim tintei( shocking power -kime).
      2. Stabilitatea corpului în timpul executării tehnicii, presupune  o poziţie puternică, capabilă să reziste şocului de impact al loviturii reale (Echilibru).
      3. Păstrarea echilibrului mental şi fizic imediat după executarea tehnicii (Zanshin.)
         
    2. Sincronizarea corectă (Timing) se referă la aplicarea tehnicii exact la momentul în care nivelul mental şi/sau fizic ale oponentului sunt separate si foarte scazute (Kyo), astfel încât să se exploateze slăbiciunea de moment a oponentului printr-o acţiune ofensivă simultană.
      1. ​Dezechilibrul (Kyo) la nivel mental se caracterizează prin:
        • Instabilitate emoţională extremă: teamă, mânie, anxietate, apatie
        • Pierderea voinţei, vitalităţii şi a dorinţei de a lupta
        • Pierderea capacităţii de percepere, dovedită de pierderea atenţiei (concentrarii)
      2. Dezechilibrul (Kyo) la nivel fizic se caracterizează prin:
        • Pierderea echilibrului fizic.
        • Ezitări la începutul şi pe parcursul executării tehnicii.
        • Pauze între tehnici sau întreruperea continuităţii unei tehnici.

In cazul loviturilor de picior (kicking) energia maxima poate fi produsa numai prin exercitarea presiunii catre podea prin piciorul de baza, pana la finalul tehnicii( a extensiei piciorului). Dupa contactul cu tinta , se executa o retragere puternica a piciorului cu o mentinere intr-un  echilibru stabil si puternic strict necesar pentru  executarea urmatoarei tehnici.
In cazul loviturilor Geri, in care nu sunt executate  blocajele adecvate, tehnica este atunci considerata ca avand un timing perfect.

  1. Distanţa corectă se referă la apropierea necesară pentru cea mai eficace utilizare a unei tehnici, executată la unghiul corect de impact cu suprafaţa vizată. Poziţia trebuie să fie aleasă astfel încât tehnicile să nu fie prea extinse, ci la o distanţă optimă pentru realizarea unei tehnici Todome. Distanţa trebuie sa fie corectă, astfel incat zona de contact adecvata a tehnicilor trebuie sa aiba un impact maxim si eficient asupra adversarului. Distanţele corecte, în funcţie de zona vizată sunt următoarele:
    • Jodan (zona feţei) – aproximativ 5 cm sau mai puţin (cu excepţia loviturilor de picior unde este acceptată o distanţă de 10 cm sau mai puţin)
    • Chudan (zona stomacului) - aproximativ 3 cm sau mai puţin (cu excepţia loviturilor de picior unde este acceptată o distanţă de 5 cm sau mai puţin)

Unghiul de impact cu suprafaţa lovită: 80-100 de grade.

  1. Waza-ri defineşte execuţia unei tehnici efective care diferă cu puţin faţă de criteriile pentru Ippon, şi anume:
    1. Întreaga energie a corpului este uşor slăbită.
    2. În momentul impactului cu tinta, poziţia sau/şi echilibrul sunt uşor slăbite.
    3. Imediat după executarea tehnicii echilibrul fizic şi mental (Zanshin) sunt uşor slăbite.
    4. Sincronizarea atacului nu este perfect apreciată(timming mai slab)
    5. Distanţa nu este chiar cea corectă (de exemplu: distanţa poate fii prea mică pentru execuţia corectă a tehnicii).

Observaţie: Dacă distanţa este cu mult diferită faţă de cea corectă si nu se ajunge la adversar,  atunci nu se acordă nici Ippon, nici Wazaari.

  1. Tehnici nepunctate
    În următoarele situaţii nu se va acorda nici un punct, chiar dacă tehnica este corectă:

    1. Când adversarul iniţiază un atac, acesta trebuie blocat, evitat sau contraatacat cu o tehnică adecvată atacului. Dacă nu se întâmplă acest lucru, răspunsul la atac fiind o tehnică neconcordantă cu tehnica adversarului, atunci tehnicile executate ca şi contraatac nu se punctează, fiind în acelaşi timp subiect de penalizare Mu-shi (tehnică ignorată). Excepţie fac loviturile de picior “Sen”executate pe contra împotriva tehnicilor de braţ ale adversarului, competitorul ce execută tehnica de picior având o poziţie mai avantajata.
    2. Tehnica executată este îndreptată într-o direcţie, în timp ce corpul este retras sau deplasat în altă direcţie (Nige)
    3. Tehnica este executată după ce adversarul este apucat (Tsuka-mi). Este acceptată apucarea şi executarea SIMULTANĂ a tehnicii.
    4. Adversarul fie alunecă şi cade, fie a căzut datorită aplicării unei tehnici împotriva sa, dar oponentul nu continuă tehnica sau nu execută alta imediat(Todome).
  1. Tehnici şi punctajul acestora

    1. Tehnicile executate cu piciorul din spate sau cu braţul corespunzător pot fi Ippon sau Waza-ri. Aceasta se consideră în raport cu poziţia avută la începutul execuţiei tehnicii si de modul de executie.
    2. Tehnicile executate cu piciorul din faţă şi braţul corespunzător sunt numai Waza-ri.

Observatie: În cazul unei poziţii în care ambele picioare sunt paralele (distanţa dintre ele este mai mică decât lungimea unui pas) atunci se aplică regula piciorului din faţă (2).

  1. Mărirea punctajului (Yoshi)
    Se poate mări punctajul de la Waza-ri la Ippon şi de la o tehnică mai slabă de Waza-ri la Waza-ri în următoarele cazuri:

    1. Când adversarul, se afla in (Kyo mental), si nu reacţionează la tehnica executată.
    2. Când adversarul, se afla in  (Kyo - dezechilibru fizic),si  nu răspunde printr-o acţiune ofensivă sau de apărare la tenica executată.
  1. Tehnici de atac şi părţile corpului utilizate

    1. Tehnici

      1. Tsuki (Punching) – lovitura directă cu pumnul

      2. Kime (Impact): la momentul final al impactului, ambele tălpi trebuie să fie fixe pe podea executându-se presiune în sol, contracţia trebuie să fie maximă (a picioarelor, corpului şi a mâinilor) iar momentul impactului trebuie să coincidă cu momentul expiraţiei
        Observaţie: Se acceptă kizami-zuki doar la nivel Jodan.
         
      3. Mişcarea braţului: este generată de mişcarea rapidă a corpului. Rotaţia articulaţiei umărului, urmată de extensia articulaţiei cotului creşte puterea corpului. Unghiul extensiei trebuie să aibă minim 45 de grade.
      4. Forţa de lovire: se obţine prin mişcarea rapidă şi puternică a corpului (rotaţie, deplasare, ridicare, cădere, vibraţie, contracţie-expansiune a corpului), folosindu-se podeaua ca bază. Această forţă este extinsa prin intermediul braţelor.
      5. Uchi (Striking) – lovitura biciuită cu pumnul
        1. Forţa de lovire: se obţine prin mişcarea rapidă şi puternică a corpului (rotaţie, deplasare, ridicare, cădere, vibraţie, contracţie-expansiune a corpului), folosindu-se podeaua ca bază. Această forţă este transmisă prin intermediul părţii laterale a braţelor.
        2. Mişcarea braţului: este generată de mişcarea rapidă a corpului. Rotaţia articulaţiei umărului, urmată de extensia articulaţiei cotului creşte puterea corpului. Unghiul extensiei trebuie să aibă minim 45 de grade.
        3. Kime (Impact): la momentul final al impactului, ambele tălpi trebuie să fie fixe pe podea executându-se presiune în sol. În momentul răsucirii articulaţiei cotului, întregul corp trebuie să fie contractat (mâinile, picioarele, întreg corpul), respiraţia trebuie sincronizată (acesta fiind momentul final al expiraţiei). În cazul în care se execută Ura-ken-uchi(lovitură cu spatele pumnului) este acceptată şi poziţia în care sprijinul pe sol este asigurat doar de un picior, călcâiul celuilalt picior nefiind în contact complet cu solul.
          Observaţie:Tehnicile Uchi se punctează doar dacă au drept ţintă nivelul Jyodan. Nu se acceptă lovituri Uchi la nivel Chudan.
           
      6. Ate (Smashing) – lovitura de izbire
        [Hiji-Ate (Izbire cu cotul)]
        1. Forţa de lovire: se obţine prin mişcarea rapidă şi puternică a corpului (rotaţie, deplasare, ridicare sau cădere), folosindu-se podeaua ca bază. Această forţă este transmisă prin intermediul cotului.
        2. Mişcarea braţului: este generată de rotirea articulaţiei umărului cu viteză maximă, ceea ce creşte puterea corpului. Unghiul de rotaţie al articulaţiei umărului trebuie să aibă minim 45 de grade.
        3. Kime (Impact): la momentul final al impactului, ambele tălpi trebuie să fie pe podea executându-se presiune în sol. Contracţia trebuie să fie rapidă şi puternică, însoţită de respiraţie, presiune în sol şi contracţie a întregului corp (picioare, corp, braţe).

       

​[Hiza-Ate (Izbire cu genunchiul)]

  1. Forţa de lovire: se obţine prin mişcarea rapidă şi puternică a corpului (pendulare sau rotaţie), folosindu-se podeaua ca bază. Această forţă este transmisă prin intermediul articulaţiei genunchiului.
  2. Mişcarea piciorului: Puterea este generată de mişcarea articulaţiei genunchiului. Unghiul de rotaţie al articulaţiei piciorului trebuie să aibă minim 90 de grade.
  3. Kime (Impact): La momentul final al impactului, piciorul de sprijin trebuie să fie ferm aşezat pe sol. Contracţia trebuie să fie rapidă şi puternică, însoţită de respiraţie, presiune în sol şi contracţie totală a braţelor şi picioarelor.
  1. Geri (Kicking) – lovitura cu piciorul
    [Ke-age (Snap Kick) – lovitura biciuită cu piciorul]
    1. Forţa de lovire: se obţine prin mişcarea rapidă şi puternică a corpului (pendulare sau rotaţie), folosindu-se podeaua ca bază. Această forţă este la nivelul părţii inferioare a piciorului.
    2. Mişcarea piciorului: este generată de rotirea şoldului şi destinderea energică (biciuită) a genunchiului, fapt ce duce la creşterea forţei de lovire. Unghiul de deshidere al genunchiului trebuie sa aibă cel puţin 90 de grade.
    3. Kime (Impact): La momentul final al impactului, piciorul de suport trebuie să fie ferm aşezat pe sol. Execuţia trebuie să fie rapidă şi energică, forţa este mai mare cu cât intervalul de impact este mai mic. Execuţia trebuie să se facă o dată cu respiraţia.
      Observaţie: Se consideră punct doar lovitura de Mae-Geri-Keage executată cu piciorul având o traiectorie ascendentă (nu descendentă).  

[Ke-komi (lovitura împinsă)]

  1. Forţa de lovire: se obţine prin pendularea puternică a corpului folosind podeaua ca bază. Această forţă este transmisă prin intermediul împingerii piciorului de execuţie.
  2. Mişcarea piciorului: Puterea este generată de mişcarea rapidă a corpului, de rotaţia articulaţiei şoldului şi de împingerea în faţă a piciorului. Unghiul de extensie al genunchiului trebuie să fie de minim 90 de grade.
  3. Kime (Impact): La momentul final al impactului, piciorul de sprijin trebuie să fie ferm aşezat pe sol executând presiune, corpul şi piciorul de execuţie trebuie să fie în contracţie, execuţia trebuie făcută pe respiraţie. La final, piciorul se retrage pentru restabilirea echilibrului. Atât la momentul extensiei cât şi la cel al retragerii, unghiul articulaţiei genunchiului trebuie să aibă cel puţin 90 de grade.
    Observaţie: Se consideră punct doar lovitura de mae-geri-ke-komi executată cu piciorul având o traiectorie paralelă cu solul.
  1. ​​Părţile corpului utilizate:
    • Sei-ken (Fore-fist) – partea frontală a pumnului
    • Ura-ken (Back-fist) – spatele pumnului
    • Shu-to (Knife-hand) – cantul exterior al palmei
    • Hai-to (Ridge-hand) – cantul interior al palmei
    • Enpi (Elbow) – cotul
    • Koshi (Ball of foot) – partea din faţă a tălpii (perniţa)
    • Soku-to (Side of foot) – cantul exterior al tălpii
    • En-sho (Heel of foot) – călcâiul
    • Hit-tsui (Knee) – genunchiul
  1. Acordarea unitară a punctajelor(standardizare)
    Toţi arbitrii participanţi la o competiţie trebuie să se întâlnească cu cel puţin 24 de ore înainte de începerea respectivei competiţii pentru a stabili un criteriu unitar (standard) de acordare a notelor.  

 

4. Ţinta

  1. Jyodan: Faţa, de la linia sprâncenelor până la vârful urechilor (urechile nu sunt incluse) şi în jurul bărbiei.
  2. ​Chudan: De la centură în sus până la partea superioară a pieptului şi de la o axilă la cealaltă, fără să cuprindă părţile laterale ale corpului. Numai în situaţia în care adversarul se întoarce cu spatele se permite includerea părţilor laterale ale corpului şi a spatelui ca ţinte, dar numai în limitele zonei chu-dan.
    Observaţie: Poziţia întoarsă a adversarului este poziţia corpului la cel puţin 90 de grade faţă de poziţia frontală. Se acceptă şi situaţia în care această poziţie se datorează faptului că oponentul se află în cădere.
  3. Zone interzise
    1. Ochii (atac nukite)
    2. Baza craniului
    3. Gât
    4. Zona genitală

5. Durata meciului

  1. Durata meciului este considerată ca fiind perioada efectivă de derulare a luptei şi nu perioada care se scurge de la începutul până la finalul meciului. Timpul efectiv va începe cand momentul în care Shu-shin anunţă Hajime (începeţi) sau Tsuzukete Hajime (incepeti sa continuaţi) şi se opreşte la anunţul Yame (încetaţi) sau Jyo-gai (depăşirea spaţiului de luptă). Timpul efectiv se opreşte deasemenea în momentul în care Shu-shin anunţă acordarea unui punct. Dacă arbitrul anunţă apoi anularea punctului timpul efectiv începe să se scurgă odată cu semnalul de anulare. Atunci când competitorii şi nu shu-shin opresc lupta, timpul efectiv se scurge până în momentul în care unul dintre competitori revine la poziţia iniţială (de începere a meciului). 
    O tehnică executată simultan cu semnalul de expirare a timpului de luptă se va considera în limitele timpului efectiv. Aici sunt incluse: o tehnică punctabilă, o penalizare sau o altă încălcare a regulamentului.
  2. Tehnicile aplicate după semnalul de sfârşit nu se înscriu în timpul efectiv şi, în consecinţă, nu sunt puctate sau penalizate. Aceasta se aplică chiar şi în cazul în care arbitrul de centru nu a anunţat Yame cu toate că semnalul de expirare a timpului de luptă a fost dat.
  3. Semnalul de expirare a timpului de luptă va fi dat de cronometror şi va consta din două semnale scurte de clopot, sonerie sau gong. Cu 30 de secunde înainte de terminarea meciului, cronometrorul va da un semnal de avertizare constând dintr-un sunet scurt de clopot, sonerie sau gong,anuntand in acelasi timp verbal „Shibaraku”.

6. Jyogai (în afara suprafeţei)

  1. Jyo-gai se referă la depăşirea suprafeţei de luptă sau la contactul oricărei zone a corpului competitorului cu exteriorul suprafeţei de luptă. Această încălcare poate avea loc si  în situaţia în care Shu-shin nu a spus Yame sau nu a acordat punct.
  2. Tehnicile executate în afara suprafeţei de concurs nu sunt valabile. Excepţie face situaţia în care competitorul care atacă execută o tehnică în interiorul suprafeţei de concurs şi care duce la aflarea în situaţia de jyo-gai a adversarului.

7. Penalizări

  1. Jyogai: Un competitor care în timpul unui meci este de 2 ori Jyo-gai va fi penalizat prin acordarea unui Waza-ari (jumătate de punct) adversarului său. Dacă sportivul este penalizat ulterior cu două jyo-gai în acelaşi meci, se va acorda un alt Waza-ari adversarului său.
    Observaţii:

    1. Dacă ambii competitori au câte un Jyo-gai, atunci va fi penalizat primul care va fi din nou în Jyo-gai. Dacă ambii competitori vor fi în Jyo-gai simultan, atunci nu va fi penalizat nici unul.
    2. În cazul în care este executată o tehnică şi ambii competitori sunt în Jyo-gai înainte ca Shu-shin să spună Yame sau să acorde punct nici unul dintre competitori nu va fi penalizat dacă tehnica realizată este punctabilă. Dacă tehnica realizată nu este punct, atunci primul competitor care a fost Jyo-gai va fi penalizat.
    3. În cazul în care un competitor comite un fapt care poate sau nu să fie o încălcare a regulamentului (cum ar fi lovirea adversarului) şi apoi unul sau ambii competitori sunt Jyo-gai înainte ca Shu-shin să spună Yame sau să indice o contravenţie, nici un competitor nu va fi penalizat pentru acel Jyo-gai dacă actul este declarat a fi o încălcare a regulamentului. Dacă actul nu este considerat o încălcare a regulamentului, atunci va fi penalizat primul competitor care a fost Jyo-gai.
  2. Ten-to (căderea)
    1. În cazul în care un competitor cade şi ia contact cu podeaua cu alte părţi ale corpului decât mâinile sau picioarele, dar nu a fost dată sau primită vreo tehnică punctabilă, atunci se va aplica o penalizare Ten-to. O cădere poate fi autoindusă ori provocată de adversar.
      Observaţii:
      1. Dacă ambii competitori cad, numai primul care a căzut va fi penalizat. În cazul în care căderea este simultană, nici unul dintre ei nu va fi penalizat.
      2. În cazul în care este executată o tehnică şi apoi unul sau ambii competitori cad înainte ca Shu-shin să spună Yame sau să acorde punct, nu va fi penalizat nici unul dintre competitori în situaţia în care tehnica executată este punctabilă. Dacă tehnica nu este punct, atunci va fi penalizat cu Ten-to primul competitor care a căzut.
      3. În cazul în care un competitor cade ca urmare a unei tehnici cu contact, nu se va aplica penalizarea Ten-to sportivului căzut, indiferent dacă tehnica executată încalcă sau nu regulamentul.
      4. În cazul în care un competitor cade şi este Jyo-gai, atunci se vor aplica atât penalizarea Ten-to cât si Jyo-gai. Dacă unul dintre competitori este Jyo-gai iar adversarul său cade, atunci cel ce cade va fi penalizat cu Ten-to iar celălalt aflat în afara suprafeţei cu Jyo-gai.
    2. În cazul penalizării Ten-to:
      1. Cel ce a primit această penalizare se deplasează înapoi cu spatele din poziţia iniţială de la mijlocul suprafeţei până la marginea acesteia (călcâiele atingând linia de demarcaţie), stând în pozitia Shizen-tai (poziţie naturală, cu picioarele  departate).
      2. Adversarul care nu este penalizat se deplasează inainte către cel penalizat, stând faţă în faţă tot în Shizen-tai. Se ajustează distanţa dintre cei doi, ambii întinzând mâinile unul către celălalt, până când se ating cu vârfurile degetelor. Meciul se reia din această poziţie.
    3. În cazul în care la reluarea meciului din poziţia pentru Ten-to:
      1. Daca Adversarul  care nu este penalizat nu se mişcă timp de 5 secunde (nu incepe atacul), atunci penalizarea  se anulează si competitorii isi reiau meciul de la inceput in pozitie de start.
      2. Dacă se produce o cădere iar timpul efectiv al meciului s-a scurs şi nu mai este timp pentru executarea penalizării Ten-to, atunci competitorul ne-penalizat primeşte un punct (1.0) doar după ce penalizarea este confirmată de arbitrii Fuku-shin (de colţ). 
        În timpul reprizei de penalizare Ten-to dacă timpul efectiv s-a scurs, repriza de penalizare ia sfârşit şi nu se acordă nici un punct.
      3. Competitori penalizati care se misca inaintea competitorilor  care nu sunt penalizati primesc penalizarea Jo-gai. Orice miscare, inclusiv cea falsa sau cea de picior, realizata de catre competitorii care nu sunt penalizati, in pozitie de inceput, este considerata ca si miscare.
      4. Pentru a ataca, inclusiv  folosirea tehnicii Keri, competitorii penalizati trebuie sa sa se apere ( acoperire, blocaj sau sa evitare „Go-no-Sen”) de atacul initiat din pozitia de start de catre competitorii care nu sunt penalizati.  

8. Tehnici şi acţiuni interzise

Următoarele tehnici şi acţiuni sunt interzise:

  1. Atacuri directe aplicate in incheietura genunchiului sunt in mod special interzise. Tehnicile de blocaj si directe aplicate  in partea de sus si jos al corpului vor fi permise.
  2. Atacuri la faţă cu Nuki-te, ochi (Kin-shi)
  3. Atacuri îndreptate spre creştetul capului (Kin-shi)
  4. Atacuri la gât (Kin-shi)
  5. Atacuri la arcadă (Kin-shi)
  6. Apucarea  fara folosirea imediata a tehnicii Todome-waza, agăţarea, împingerea sau izbirea (ciocnirea) impotriva adversarului (Tsuka-mi)
  7. Aruncarea adversarului ori executarea de tehnici de dezechilibrare a acestuia (Kin-shi)
  8. Ignorarea completă a tehnicii executate de adversar şi neexecutarea de blocaj (Mu-shi)
  9. Comportament nesportiv între competitori precum abuzuri verbale, întărâtare sau alte provocări similare (Fu-kei)
  10. Autoaprecierea, lauda de sine şi alte asemenea purtări degradante pe suprafaţa de luptă (Fu-kei)
  11. Simularea unui contact(prefăcătoria)
  12. Ignorarea, desconsiderarea sau nesupunerea faţă de deciziile arbitrului de centru (Chui-mushi).
  13. Atacuri salbatice, necontrolate sau “atacuri oarbe” (Mo-da).
  14. Orice altă încălcare a regulamentului de competiţie sau alte acţiuni nespecificate aici care perturbă buna desfăşurare a competiţiei.

9. Han-soku (eliminare, încălcare a regulamentului), Chui (avertisment) şi Kei-koku (atenţionare, nota)

  1. Când un competitor comite un act interzis, se acordă Han-soku. Meciul ia sfârşit, câstigător fiind declarat adversarul celui penalizat.
  2. Încălcările minore ale regulamentului sau situaţiile în care intenţia de încălcare a regulamentului este clară  însă infracţiunea nu este pe deplin finalizată au ca rezultat acordarea unui Chui (avertisment) competitorului în cauză.
    Dacă în timpul aceluiaşi meci, acelaşi sportiv comite o altă acţiune penalizată cu Chui, automat i se va acorda Han-soku.
  3. Încălcările minore ale regulamentului, accidentale sau din neatenţie vor fi sancţionate cu Kei-koku. Dacă în timpul aceluiaşi meci, acelaşi sportiv comite o altă acţiune penalizată cu Kei-koku, automat i se va acorda Chui.
  4. Criterii pentru evaluarea sancţiunilor în cazul loviturilor (cu contact)
    Evaluarea sancţiunilor datorate contactului în timpul unui meci se vor baza pe următoarele:
    1. Contact şi circumstanţe

Tipul contactului

Circumstanţe

1.

Minor - minor
Nici o ranire-nu se vede nici o urma dupa contact

(A)

Adversarul se deplasează în direcţia tehnicii (Contra - De-ai)

2.

Light- Usor
Rănire usoara şi/sau şoc usor în corp

(B)

Adversarul îşi menţine poziţia staţionară

3.

Moderata - Moderate
Rănire moderata şi/sau şoc moderat în corp

(C)

Adversarul se îndepărtează pe direcţia tehnicii(pe urmarire)

4.

Grava - Heavy
Ranire grava

(D)

 

 
  1. Sancţiuni

Tipul şi Circumstanţa

Sancţiuni

1 – A

Niciuna, însă posibilitate de acordare a punctului

2 – A

 Niciuna, însă posibilitate de acordare a punctului

3 – A

Kei – koku

4 – A

Han – soku

1 – B

Niciuna, însă posibilitate de acordare a punctului

2 – B

Kei – koku

3 – B

Chui

4 – B

Han – soku

1 – C

Niciuna, însă posibilitate de acordare a punctului

2  - C

Chui

3 -  C

Han – soku

4 -  C

Han – soku

 

Observaţii:

  1. Deciziile legate de tipul contactului sunt luate de Medicul Judecător în conformitate cu reglementările medicale ale ITKF.
  2. Atingerea pielii fara a cauza ranire şi/sau şoc în corp nu se penalizează. (contact minor).
  3. Dacă contactul este făcut după ce Shu-shin anunta Yame, atunci se acordă Chui pentru contact uşor sau Han-soku pentru contact moderat sau grav. Dacă însă contactul se produce din vina celui care îl primeşte sau este accidental, atunci nici un act de violenta nu este gasit prezent.
  1. Simularea contactului (prefăcătoria)
    Dacă în timpul unui meci un competitor pare a fi bolnav sau rănit, de exemplu, ca urmare a unui contact, atunci medicul îl va examina şi dacă se constată că simulează va fi penalizat cu Shii – kaku (va fi descalificat).

  2. Mu-no (lipsa abilităţii de a lupta)
    Dacă un competitor nu poate executa tehnici în conformitate cu regulamentul de kumite pentru realizarea de Todome sau nu are abilitatea de a executa blocaje la tehnicile adversarului, atunci va fi penalizat cu descalificarea prin Mu-no.

10. Oprirea meciului de către medic (Doctor’s Stop):

  1. Dacă în timpul meciului capacitatea unui sportiv de a continua lupta se micşorează ca urmare a accidentării sau a unei stări generale nepotrivite, meciul trebuie oprit de către medic şi considerat încheiat, dacă concluziile medicale stabilesc că perioada de diminuare a capacităţii de a lupta va fi mai mare de 5 minute.
  2. Un competitor care a fost declarat învingător a două meciuri în timpul aceluiaşi campionat ca urmare a descalificării adversarilor (au primit Han-soku pentru contact), va fi oprit de către medic în a mai participa mai departe la campionatul în cauză. Competitorul în cauză va fi declarat de comisia medicală inapt pentru a putea continua să intre în următoarele meciuri de kumite ale campionatului respectiv.
    Observaţie: Interdicţia mai sus menţionată nu se aplică în cazul în care Han-soku acordat adversarului este rezultatul a două Chui, din care doar unul este rezultatul unei lovituri de contact.

11. Ki - ken (Retragerea din competiţie)
Orice competitor care se retrage din competiţie va pierde meciul. În cazul competiţiei pe echipe, dacă membrul unei echipe se retrage din competiţie, întreaga echipă va pierde.

12. Contestaţia antrenorului

  1. Antrenorul unui concurent are dreptul să depună o contestaţie la Kan-sa (Arbitrul Observator) numai dacă se bazează pe faptul că derularea unui meci s-a făcut cu încălcarea regulamentului de competiţie.
  2. Antrenorul nu poate contesta decizia arbitrilor judecători sau a comisiei medicale, atâta timp cât acestea se bazează pe regulamentul de competiţie.
  3. Contestaţia antrenorului trebuie depusă înainte ca sportivul să părăsească suprafaţa de luptă.
  4. În cazul în care antrenorul doreşte să conteste un meci, contestaţia va fi adresată lui Kan-sa (arbitrul observator), şi nu arbitrilor judecători.
  5. Protestul antrenorului va fi adresat arbitrului observator (Kan-sa) înainte de retragerea de pe suprafaţă a competitorilor, astfel încât Kan-sa să poată cere lui Shu-shin să menţină concurenţii pe suprafaţa de luptă. Kan–sa va avea astfel prilejiul să asculte protestul antrenorului.
  6. Explicaţiile antrenorului legate de contestaţie nu trebuie să depăşească 5 minute. Odată ce a fost luată o decizie ca răspuns la o contestaţie, aceasta rămâne definitivă. Nu se admit alte contestaţii la decizia luată. Dacă antrenorul continuă să protesteze împotriva deciziei luate, Kan-sa are autoritatea să dispună eliminarea antrenorului de pe suprafaţa de concurs.

13. Eliminări

  1. Sistemul de eliminare
    Competiţia de kumite se bazează pe sistemul de eliminare simplă (Anexa IV). Totuşi, prin decizia corpului de control al campionatului, sistemul de eliminare simplă poate fi continuat cu sistemul de recalificări (Repasaj).
    Sistemul cu recalificare implică eliminare simplă până la finale. În plus, locul al treilea va fi ocupat de câştigătorul meciurilor dintre cei care au pierdut la primele meciuri eliminatorii (Anexa V).
  2. Selectionarea (capii de serie)
    Selectionarea se face între echipele unei ţări sau între echipele unui continent.
    Prin decizia corpului de control al campionatului, câştigătorii campionatului precedent vor fi selecţionaţi în poziţiile 1-4.
  3. Ordinea intrării în competiţie
    Ordonarea sportivilor pentru începutul competiţiei se va face prin tragere la sorţi fără a se permite intervenţia/ controlul vreo unei persoane.

14. Secretariatul

  1. Alegerea secretariatului
    Comitetul de organizare al campionatului va selecta şi numi pentru fiecare suprafaţă de concurs următorul secretariat:
    (1) Planificator 1 persoană
    (2) Crainic 1 persoană
    (3) Grefier 2 persoane
    (4) Cronometror 2 persoane
    (5) Ajutor de comisie 1 persoană
    (6) Curier 1 persoană
  2. Subordonarea secretariatului
    Secretariatul fiecărei suprafeţe de luptă va fi subordonat lui Kan-sa (arbitrului observator).

 

Articolul 2: COMPETIŢIA

1. Ţinuta de concurs
Toţi competitorii vor purta kimono-uri de karate albe (Karate – gi) corespunzătoare standardului stabilit de comisia tehnică a ITKF (anexa XX), trebuind să îndeplinească următoarele cerinţe:

  1. Bluza va fi suficient de lungă pentru a acoperi zona şezutului, dar nu şi genunchii. Mânecile trebuie să acopere coatele, dar nu şi încheietura mâinii.
    Pantalonii trebuie să acopere genunchii dar nu si gleznele. Pantalonii sau mânecile nu trebuie să fie indoite.
  2. Centura trebuie legată în talie, între coaste şi şold. Capetele centurii nu trebuie să depăşească genunchii.
    Aka  este competitorul desemnat să poarte centura de concurs de culoare roşie.
  3. Femeile vor purta maieu sau tricou sub bluza de la Karate-gi.

2. Echipamentul de protecţie

  1. Protecţiile pentru pumni trebuiesc folosite pentru a se evita contactul cu rănile deschise ale adversarului produse prin contact accidental. Vor fi folosite doar protecţiile de pumni în conformitate cu standardul ITKF stabilit de Comisia Tehnică şi de Comisia Medicală ale ITKF.
  2. Protectia pentru gura trebuie sa fie folosita pentru a reduce sansa unei ranirii in cazul unui contact accidental.
  3. Sunt permise urmatoarele echipamente optionale de siguranta:
    1. Protecţia pentru zona genitală (se acceptă din plastic sau metal)
    2. Sutiene specific sportive (la femei)
  4. Nu se acceptă bandajele elastice. Cu permisiunea medicului se acceptă un bandaj înfăşurat numai de două ori.
  5. Nu se permite purtarea ochelarilor sau a lentilelor de contact. Ca excepţie, cu acceptul comisiei medicale, pot fi purtate lentile de contact moi, conform aprobarii medicale de catre medicul judecator al ITKF.

3. Competiţia

  1. Meciurile individuale
    1. Tipurile de meci:
      1. Ippon Sho - Bu (meci până la un punct): Timpul de luptă va fi de un minut şi jumătate. Primul competitor care realizează Ippon sau Awase-waza (2 Waza – ari) în timpul acordat va fi declarat învingător.
      2. San-bon Sho-bu (grup de trei meciuri): Competitorii vor susţine trei reprize de Ippon Sho – bu. Câştigătorul a două reprize va fi declarat învingătorul meciului. 
        Fiecare repriză va fi urmată de o pauză de 30 de secunde. Fiecare repriză este distinctă şi separată. Punctele nu se cumulează de la o repriză la alta. La fel şi penalizările. Han – soku primit în oricare dintre reprize duce la pierderea întregului meci.
    2. Punctaje insuficiente
      Atât la meciul Ippon Sho-bu cât şi la cel San-bon sho-bu, dacă punctajul este insuficient pentru a desemna câştigătorul, acesta va fi acela care are cel mai mare punctaj în urma totalului făcut conform Art.2, 3-A-(4)-Punctajul. Dacă şi în această situaţie se înregistrează egalitate, (Hiki-wake), se va trece la Kettei-sen (prelungiri).  
    3. Kettei-sen (meci final)
      În cazul de Hiki-wake pentru stabilirea învingătorului, se va trece imediat la Kettei-sen, fără nici o pauză. Timpul efectiv pentru Kettei-sen este un minut şi jumătate. Primul competitor care realizează Waza-ari sau Ippon este declarat învingător al meciului.
      Nu se vor lua în considerare sub nici o formă alte puncte sau penalizări obţinute anterior meciului Kettei-sen. Dacă la scurgerea timpului efectiv pentru Kettei-sen, castigatorul meciului nu a fost inca determinat fie din cauza lipsei punctelor sau a  rezultatului de egalitate, atunci comisiei de arbitraj i se va cere sa decida castigatorul prin „Hantei” (votul fiecarui membru al comisiei), din moment ce nu poate fi un alt Hiki-wake) egalitate.
    4. Punctajul
      În cazul în care, până la expirarea timpului de luptă nu s-a acordat nici un punct niciunuia dintre concurenţi (Ippon sau Awase-waza) se va folosi următorul sistem de punctare:

 

Puncte şi penalizări

Scor

1.

Waza – ari (jumătate de punct)

4

2.

Adversarul primeşte Chui

4

3.

Adversarul comite Jyo – gai *

2

4.

Adversarul primeşte Kei-koku **

2

5.

Adversarul primeşte Ten-to dar

nu este executat datorită expirării timpului

1

6.

Tehnicitate **

1

7.

Spirit combativ ***

1

8.

Ţinuta în luptă ***

1

 

Observaţii:

  1. * Nu se acordă nici un punct dacă s-a acordat deja Waza – ari. La al treilea Jyo-gai se va acorda punct.
  2. ** Nu se va acorda nici un punct dacă s-a acordat deja Chui. La al treilea Kei-koku se va acorda punct.
  3. *** Punctele pentru Tehnicitate, Spirit Combativ şi Ţinuta în luptă se vor acorda numai în caz de Kettei-sen unde scorul este egal şi arbitrii trebuie să decidă învingătorul(Han-tei).

 

  1. Meciurile de echipă
    1. Componenţa echipei
      O echipă va fi formată din trei membri.
    2. Desfăşurarea meciului
      1. In timpul competiţiei membrii fiecărei echipe se vor lupta în meciuri  de un minut şi jumătate impotriva  competitorilor din echipa adversă in ordinea exacta inscrierii lor.Este declarată câştigătoare echipa care are un punctaj total mai mare. Un meci ia sfârşit când unul dintre competitori realizează Ippon (inclusiv 2 Waza-ari).
      2. În cazul în care se acordă Ten-to şi nu se execută datorită expirării timpului, echipa adversă primeşte un punct.
      3. Dacă un component al echipei primeşte Han-soku, atunci întreaga echipă primeşte Han-soku. Cu toate astea, dacă un membru al echipei primeşte Chui sau Kei-koku, penalizarea nu se va atribui si coechipierilor ce evoluează în meciurile următoare.
      4. Dacă vreun membru al echipei se retrage din competiţie (Ki-ken), se va considera că întreaga echipă se retrage (Ki-ken), fiind declarată învinsă.
    3. Se va folosi următorul sistem de punctare:

 

Puncte şi penalizări

Scor

1

Ippon prin tehnica de Ippon

10

2

Waza-ari

4

3

Adversarul comite Jyo-gai
(pentru fiecare penalizare)

2

4

Adversarul primeşte Chui

4

5

Adversarul primeşte Kei-koku
(pentru fiecare penalizare)

2

6

Adversarul primeşte Ten-to, dar nu este executat datorită expirării timpului

1

7

Adversarul primeşte Doctor’s Stop datorită autoaccidentării sau vreo unei boli

4

Observaţie:
Toate înregistrările referitoare la un meci rămân valide chiar şi dacă unul dintre competitori primeşte Doctor’s Stop.
  1. Kettei-sen (meciul reprezentanţilor)
    1. În cazul unui rezultat de egalitate între echipe, învingătoare va fi cea care va câştiga meciul reprezentanţilor. Fiecare echipă îşi va alege reprezentantul din rândul componenţilor săi înscrişi la proba în cauză ca sa concureze impotriva reprezentantilor alesi de catre echipa adversa. Reprezentantul trebuie sa fie ales din randul membrilor competitiei actuale a fiecarei echipe. Alti membri alternativi ai echipei nu vor fi luati in considerare..
    2. In meciul Kettei-sen al reprezentantilor, arbitrul  trebuie sa determine castigatorul doar pe baza rezultatelor obtinute in timpul meciului.
    3. La meciul reprezentanţilor (Kettei-sen) se aplică aceleaşi reguli ca şi la Kettei-sen Individual (Art. 2-3-A-(3)).

4. Funcţionarea competiţiei

Competiţia trebuie să opereze după următoarele succesiuni:

  1. Meciul Individual
    1. Ceremonia de Deschidere
    2. Competiţia
      1. Shu-shin trebuie să îndrume competitorii către locurile lor în zona competiţională. Apoi, competitorii trebuie să se aplece in fata lui Shu-shin, apoi unul catre celalalt la comanda Shu-shin – ului, care trebuie să spună cuvântul „Rei” (salut prin aplecaciune). Competitorii trebuie apoi să ia poziţia Schizen-tai.
      2. Startul competiţiei este dat de „Shobu Ippon Hajime”.
      3. Pentru a opri temporar competiţia, Shu-shin trebuie să folosească cuvântul „Yame” sau „Jyo-gai” şi semnalul ca atare. În acest timp, competitorii trebuie să revină la locurile lor de start şi să-şi asume poziţia Schizen-tai.
        Competiţia trebuie să se reia la ordinul Shu-shin – ului , care este numit „Tsuzukete-Hajime”.
      4. Toate pronunţiile, inclusiv declararea câştigătorului meciului, acordarea punctelor, avertismentul abaterilor şi al penalizarilor, trebuie să fie făcute de către Shu-shin, din locul indicat în Zona Competiţională.
        Fiecare competitor trebuie să recunoască pronunţiile spuse prin salutarea (plecăciune uşoară) Shu-shin – ului, indiferent de care atlet este vorba în pronunţie.
      5. Când un punct a fost câştigat şi meciul este complet, fiecare atlet trebuie să-l salute pe celălalt la comanda Shu-shin – ului, care trebuie să spună „Rei”.
      6. În timpul meciului, când Cronometrorul  dă semnalul printr-un sunet al clopotului sau gong că mai sunt 30 de secunde până la sfârşitul meciului, Shu-Shin – ul trebuie să anunţe „Ato Shibaraku” (30 de secunde rămase) ambilor competitori. Oricum, meciul nu se opreşte în timpul „Shibaraku” – ului.
      7. La sfârşitul meciului, Cronometrorul  trebuie să dea semnalul, prin lovituri în clopot sau gong(de doua ori), cum că „timpul a expirat”. În acest moment, Shu-shin – ul trebuie să oprească meciul anunţând „Yame”. Competitorii trebuie să revină la poziţia de start. Sfârşitul meciului, care este numit „Sore-made” (sfârşitul meciului), trebuie apoi să fie anunţat de Shu-shin în timp ce dă, simultan, semnalul Sore-made al mâinii drepte încordată îndreptată în faţă (paralel cu podeaua), cu palma ridicată.
        Shu-shin – ul trebuie apoi să ceară scorul de la Kan-sa. Imediat ce acesta este cunoscut, Shu-shin – ul trebuie să anunţe scorul şi să acorde meciul câştigătorului. În cazul unui scor egal, Shu-shin – ul trebuie să anunţe „Hiki-wake”.
        În caz de Hiki-wake, competitorii trebuie să rămână în zona competiţională în poziţia Schizen-tai.
      8. În caz de Kettei-sen, anunţarea se face de către Shu-shin spunând „Kettei-sen Hajime”. Kettei–sen trebuie să urmeze aceeaşi succesiune ca cea dată mai sus, de la (b) la (g) (meci normal), cu excepţia că dacă un competitor primeşte fie Waza-ri, fie Ippon, atunci acel competitor va fi declarat câştigătorul meciului.
      9. Dacă la sfârşitul Kettei–sen, scorul este tot egal, cu nici un punct câştigat, atunci shu-shin trebuie să ceară o Întrunire a Arbitrilor . Întrunirea Arbitrilor trebuie să decidă câştigătorul meciului. După întrunire, Fuku-shin – ii trebuie să revină la locurile lor. Shu-shin – ul trebuie să stea după aceea la un metru de linia de demarcare a suprafetei (opus faţă de zona competiţională principală) şi să anunţe „Han-tei” (Decizia). Anunţarea trebuie să includă declaraţia Han-tei urmată de un lung fluierat şi apoi un scurt fluierat. Când fluieratul scurt s-a încheiat, Fuku-shin trebuie, simultan, să înalţe steagurile câştigătorului decis la Întrunirea Arbitrilor . Un scurt fluierat, pentru o secundă, trebuie să dea semnalul Fuku-shin – ilor să-şi coboare steagurile.
        Shu-shin – ul trebuie apoi să păşească în interiorul zonei competiţionale şi să anunţe câştigătorul meciului.
      10. În timpul unei Întruniri a Arbitrilor  pe parcursul unui meci, competitorii trebuie să se îndrepte unul spre celălalt din „Poziţia Competitorului” şi să se aşeze in Sei-za (poziţia formală aşezat pe podea) până la sfârşitul întrunirii. În eventualitatea că întrunirea depăşeşte un minut ca durată, Shu-sin – ul instruieşte competitorii să revină la respectivele lor zone de aşezare a competitorilor. 
      11. Imediat ce rezultatele au fost anunţate de către Shu-shin, competitorii trebuie să se aplece unul catre celălalt la comanda Shu-shin – ului, „Rei”. După aceea, ei trebuie să părăsească zona competiţională(Saga-te).
    3. Ceremonia de Închidere
  2. Meciul de Echipă
    1. Ceremonia de Deschidere
    2. Competiţia
      În afară de următoarele, succesiunea pentru meciul de echipă trebuie să fie aceeaşi ca la meciul individual.
      1. Înainte de fiecare meci de echipă, membrii echipei trebuie să se alinieze la limita opusă a liniilor (dreapta şi stânga locului principal în faţa zonei de aşezare). La comanda Shu-shin – ului, „Rei”, fiecare parte trebuie s-o salute pe cealaltă. După salutare, competitorii trebuie să se întoarcă la locurile lor să aştepte.
      2. Fiecare trebuie să înceapă cu anunţarea de către Shu-shin  a „Hajime”. Fiecare meci trebuie să dureze  un minut  şi jumătate sau până când una dintre părţi punctează Ippon (inclusiv 2 Wazari).
      3. La sfârşitul fiecărui meci, Shu-shin trebuie să declare „Sore-made” şi următorul meci trebuie să înceapă imediat.
      4. Când concurenţii echipei finale şi-au încheiat meciul, procedura următoare trebuie să fie aceeaşi ca si  la Meciul Individual. Shu-shin – ul trebuie apoi să îndrume concurenţii să se aşeze, ca mai sus, la (a). După aceea, echipa câştigătoare trebuie să fi declarată de către Shu-shin. După această declarare, la comanda Shu-shin – ului: „Rei”, competitorii trebuie să se salute unul pe celălalt, apoi să părăsească zona competiţională.
        În cazul unui scor egal, Shu-shin – ul trebuie să anunţe Hiki-wake. Echipa nu trebuie să se alinieze. În schimb, Shu-shin – ul trebuie să ceară fiecărei echipe un Reprezentant.
      5. Kettei-sen: meciul  reprezentantilor  trebuie să urmeze imediat. Kettei-sen – ul meciul reprezentantilor trebuie să fie acelaşi ca Kettei-sen - ul Individual. (vezi Art. 2, 4 A-(2)-(h) & (i)).
        Procedura declarării echipei câştigătoare este aceeaşi ca cea descrisă mai sus, la (d).
    3. Ceremonia de Închidere

 

Articolul 3: ARBITRAJUL

1. Codul Îmbrăcămintei Arbitrilor
Toţi arbitrii trebuie să urmeze codul îmbrăcămintei cerut de Comitetul Tehnic.

2. Comisia de Arbitriaj
Arbitri  trebuie să se compună după cum urmează:

Arbitrului Şef îi revin toate sarcinile de arbitraj şi aranjarea arbitrilor de colţ. Numai el poate să facă schimbări ale sarcinii sau localizării. Oricum, Kan-sa fiecărei comisii de arbitraj poate cere Arbitrului Şef să ia în considerare schimbări ale sarcinilor sau localizării.
Arbitrul Şef este împuternicit să delege autoritatea unui Arbitru Şef Adjunct afiliat unui Juriu separat.

3. Echipamentul Arbitrilor

  1. Shu-shin trebuie sa poarte un fluier
  2. Fuku-shin – ii trebuie să poarte fiecare câte un fluier şi câte un set de steaguri: Aka (roşu) şi Shiro (alb).

4. Kan-sa     

  1. Un Kan-sa, desemnat de Arbitrul Şef, trebuie să fie prezent în fiecare comisie de arbitraj.
  2. Un Kan-sa trebuie sa posede un fluier si un set de steaguri Aka ( Rosii) si Shiro ( albe).
  3. Drepturile şi responsabilităţile Kan-sa – ului în respectiva comisie, trebuie să fie următoarele:
    1. Să arbitreze funcţionarea meciurilor şi cere corectarea imediată prin intermediul Shu-shin – ului a oricărei abateri  de la Regulile Competiţiei.
    2. Să răspundă oricăror întrebări ale Shu-shin – ului atât timp cât acestea au legătură cu funcţionarea competiţiei.
    3. Să păstreze o înregistrare a competiţiei în aşa fel încât să poată răspunde oricăror întrebări ale Shu-shin – ului şi să simplifice munca Secretarului.
    4. Să monitorizeze timpii competiţiei şi să corecteze orice discrepanţe anunţând imediat Shu-shin – ul.
      In cazul în care timpul expiră, dar meciul continuă nemotivat, atunci Kan-sa trebuie imediat să anunţe Shu-shin – ul la fel ca şi Secretarul cu un ordin de terminare. Secretarul trebuie după aceea să anuleze toate înregistrările făcute după ce a fost dat ordinul de a termina.
    5. Când monitorizează competiţia, dacă Kan-sa consideră că există favoritism şi  incorectitudine din partea vreunuia dintre Arbitri, Kan-sa trebuie să-i ceară Shu-shin-ului un avertisment pentru Arbitrul care a comis infracţiunea. Dacă, după avertizarea Shu-shin – ului incorectitudinea persistă, atunci Kan-sa poate să apeleze la Arbitrul Şef să-l înlocuiască pe respectivul Arbitru.
    6. Kan-sa trebuie să cântărească situatiile în conformitate cu Regulile Competiţiei, iar apoi să decidă sau nu corectări  prin Shu-shin  la protestul vreunui Antrenor facut  împotriva Regulilor Competiţiei.
      În cazul în care Juriul a luat deja o hotărâre care mai apoi se descoperă a fi în neconformitate cu Regulile Competiţiei, atunci Kan-sa trebuie să dispuna Shu-shin – ului să ceară un rearbitraj.

5. Arbitrajul Juriului
Deciziile competiţiei ar trebui să se bazeze pe un vot al majorităţii Arbitrilor . Shu-shin trebuie să aibă două voturi şi Fuku-shin trebuie să aibă fiecare câte un vot. În cazul unei egalităţi, majoritatea Fuku-shin – ilor trebuie să determine decizia. Excepţiile de la ce-am discutat anterior sunt în caz de penalizari, abateri şi puncte unde un Fuku-shin nu observă acţiunea în discuţie. Un asemenea Fuku-shin nu trebuie să ia parte la luarea deciziei.

Kan-sa, neavând drepturi de vot, nu trebuie să participe la vreo decizie a Juriului.

6. Decizia Juriului
Deciziile care implică neînţelegeri semnificative sau controverse trebuie să fie subliniate de către Kan-sa arbitrului Şef care trebuie, în schimb, să ceară o decizie a Juriului. Decizia Juriului trebuie să fie finală şi irevocabilă.

Articolul 4: MODUL DE ARBITRARE

1. Shu-shin
Shu-shin – ul trebuie să controleze funcţionarea competiţiei în concordanţă cu Regulile Competiţiei, folosind Termeni şi Semnale specifice (vezi Anexa VIII).
Shu-shin – ul trebuie, de asemenea, să fie responsabil de monitorizarea starii fizice a suprafetelor   Zonei Competiţionale.

2. Fuku-shin
Fuku-shin – ii trebuie să rămână staţionari în poziţia destinată lor în cadrul Juriului. Interpretarea opiniei Fuku-shin – ilor, la fel ca şi orice alte replici către Shu-shin, trebuie făcută prin intermediul unui fluierat sau prin intermediul steagurilor în concordanţă cu Semnalizarea  oficiala  corespunzătoare. (vezi Anexa IX)

3. Întrunirea Arbitrilor
În cazurile următoare, Shu-shin trebuie să ceară o întrunire o Întrunire a Arbitrilor cu scopul de a lua decizii:

  1. Decizia Chiui şi Han-soku; (alta decât 2 Kei-koku devin automat Chui).
  2. „Doctor Stop” confirmat de decizia Arbitrului Medical, incluzând rănirea sau îmbolnăvirea competitorului.
  3. Greşeala sesizata de Shu-shin în funcţionarea competiţiei rezultând din încălcarea Regulilor Competiţiei sau când unul sau mai mulţi Fuku-shin apelează Shu-shin-ul.
  4. Când Shu-shin-ul este anunţat de Kan-sa să ceară o Întrunire a Arbitrilor .
  5. În cazul unei urgenţe.
    Întrunirea Arbitrilor  trebuie să fie ţinută în jurul zonei de aşezare a lui Kan-sa. Kan-sa le pune Arbitrilor întrebări privind Regulile Competiţiei.
    Întrunirile Arbitrilor nu trebuie să se ţină pentru luarea deciziilor privind punctul decât dacă problema priveşte controverse legate de Regulile Competiţiei.

4. Intreruperea meciului de Shu-shin în Competiţie
Shu-shin – ul este autorizat să întrerupă meciul  numai în următoarele cazuri:

  1. Când Shu-shin – ul decide să emită Ippon sau Waza-ri sau când doi sau mai mulţi Fuku-shin – i semnalează un punct;
  2. Când unul sau ambii competitori sunt Jyo-gai;
  3. Când unul sau ambii competitori execută tehnici şi  nu este recunoscut nici un punct şi când unul sau ambii competitori încetează continuarea tehnicilor, sau dacă a apărut o încăierare;
  4. Când un  competitor  executată o tehnica care apoi este  urmată de un contraatac si urmata de un atac împotriva contraatacului , dar nici una dintre cele trei tehnici nu este recunoscută ca punct.
  5. Când unul din competitori îl apucă de karategi pe celălalt (Tsukamu) fara a continua cu o tehnica simultan;
  6. Când competitorii au contact corporal unul cu celălalt, sau dacă părţi ale mâinilor ating corpul oponentului, diferit decât cu mâinile sau picioarele, cauzând traume corporale , oprindu-se şi neexecutând  mai departe tehnicile;
  7. Când unul sau ambii competitori cad şi nu mai este o continuare a tehnicilor sau execuţia tehnicilor continuă dar nu mai este recunoscută ca un punct.
  8. Când unul sau ambii competitori se imping puternic sau se ciocnesc;
  9. Când nu are loc nici o actiune ,nu se executa nici un schimb de tehnici intre ei timp de 10 secunde sau mai mult ;
  10. Când îmbrăcămintea unui competitor este daranjata si  împiedică mişcările libere;
  11. Când competitorul este recunoscut de Shu-shin ca încălcând Regulile Competiţiei, sau când unul sau mai mulţi Fuku-shin – i semnalează o încălcare a Regulilor Competiţiei;
  12. Când competitorul (competitorii) devine extrem de agitat, instabil emoţional sau atmosfera devine vulnerabilă dând posibilitatea unei încălcări a Regulilor Competiţiei;
  13. Când competitorul (competitorii) sunt răniti sau accidentati;
  14. Când funcţionarea competiţiei este supusă la orice întrerupere externă sau tulburare, făcând continuarea competiţiei dificilă sau impracticabilă;
  15. Când are loc o încălcare a Regulilor Competiţiei în ceea ce priveşte funcţionarea competiţiei;
  16. Când Kan-sa anunţă terminarea competiţiei;
  17. Când apare orice situaţie de urgenţă.

5. Proceduri pentru acordarea punctelor

  1. În timpul meciului, Shu-shin – ul trebuie să recunoască un punct, fie Ippon, fie Waza-ri, ca atare. Meciul trebuie să fie apoi oprit, drept care competitorii şi Shu-shin – ul trebuie să revină la poziţiile lor originale.
    Shu-shin – ul trebuie să puncteze aratand cu o mână deschisă către competitor să fie punctat fie cu Ippon, fie cu Waza-ri. Dacă indicaţia este Ippon, Shu-shin – ul trebuie să indice scorul către faţa competitorului. Dacă indicaţia este Waza-ri, Shu-shin trebuie să indice scorul către centura competitorului. Shu-shin – ul trebuie să facă acest lucru pentru a obţine confirmarea Fuku-shin – ilor pentru ca punctul să fie recunoscut. Fuku-shin – ii trebuie să-şi exprime apoi propriile intenţii. Dacă, împreună cu votul Shu-shin – ului, este obţinut un vot majoritar, atunci punctul va fi declarat. Dacă, pe de altă parte, este o majoritate împotriva punctului indicat, sau este egalitate, atunci punctul trebuie fie anulat, fie schimbat, în concordanţă cu dorinţele majorităţii.
  2. În timpul meciului, în cazul în care Shu-shin – ul  ratează observarea unei tehnici executate şi, în consecinţă, nu indică un alt punct decât Teki-kaku, dacă doi sau mai mulţi Fuku-shin – i indică un punct, atunci Shu-shin trebuie să oprească meciul şi să obţină confirmarea punctului indicat din partea fiecărui Fuku-shin. Acest lucru se realizează de către Shu-shin punctând un deget – semn către fiecare Fuku-shin. Dacă punctul este confirmat de majoritate, atunci Shu-shin trebuie să declare indicarea punctului. Dacă este o confirmare insuficientă, Shu-shin trebuie să anuleze punctul declarând Tora-nai (nici o tehnica).
  3. Dacă Fuku-shin este incapabil să vadă ţinta, atunci el nu poate indica punctarea. În orice caz, dacă Fuku-shin recunoaşte tehnica realizată corect, poziţia şi timmingul ca fiind suficiente pentru un punct, atunci Fuku-shin este îndreptăţit să indice Teki-kaku semnalizând: un fluierat ascuţit; mişcarea – indicare a stagului fie Ippon, fie Waza-ri; alt steag este paralel cu podeaua, acoperind ochii.
    Această indicaţie a Teki-kaku poate fi calculată ca un punct dacă Shu-shin confirmă că tehnica a fost executată corect adeversarului. Cu toate astea, daca Shu-sin confirma ca tehnica nu a fost executata in mod corespunzator adversarului (de exemplu, blocaj instantaneu, evitare , unghi prost etc.), atunci Shu-shin – ul este îndreptăţit să neglijeze orice număr al indicaţiilor de Teki-kaku date de Fuku – shin.
  4. În cazul unei decizii dificile, Shu-shin poate amâna fiecare Fuku-shin în cererea opiniilor  pentru a declara decizia. Procedura pentru a face acest lucru trebuie să fie pentru Shu-shin aşezarea în poziţia originală şi apoi anuntarea printr-un fluierat ascuţit. Shu-shin trebuie apoi să ceara cu un deget aratator –către Fukushin decizia fiecareaia in parte.
    Fuku-shin - ii astfel selectaţi, trebuie ulterior să comunice decizia lor justificata catre Shu-shin.
  5. Dacă, după decizia majorităţii Fuku-shin – ilor, Shu-shin – ul nu este de acord, atunci el poate cere un „Sai-shinpan” (reevaluare) de la Fuku-shin – i.
    Procedura pentru realizarea acestui lucru trebuie să fie pentru Shu-shin ocuparea poziţiei la aprox 1 m de marginea suprafetei, apoi cererea unui Sai-shinpan. Semnalul pentru Sai-shinpan trebuie să fie mai multe fluieratături scurte ascuţite urmate de atingerea de către Shu-shin a zonei pieptului stâng cu palma dreaptă. Shu-shin – ul trebuie după aceea să indice o explicaţie urmată de decizie. După asta, Shu-shin – ul trebuie să facă gestul semnului final pentru un Sai-shinpan, salutând printr-un lung fluierat, urmat de un semnal: scurt fluierat. În acel moment, toţi Fuku-shin-ii trebuie să-şi anunţe simultan respectivele re-sentinţe. Decizia Sai-shinpan trebuie să fie finală.

6. Proceduri pentru acordarea penalizarii de "Jyo-gai"

  1. Shu-shin – ul trebuie să indice Jyo-gai punctând cu un deget – index către competitor şi apoi gesticulând cu acelaşi deget – index la Arbitri , spre graniţa unde competitorul a făcut Jyo-gai. Aceste semnale trebuie să servească drept avertisment al Shu-shin – ului pentru Fuku-shin – i pentru hotărârea penalizarii de Jyo-gai. Fuku-shin trebuie să indice în concordanţă respectiva lor hotărâre. Dacă este o majoritate care confirmă judecarea penalizarii de  Jyo-gai, atunci Shu-shin – ul trebuie să folosească acelaşi deget – index, de această dată îndreptat în sus  indreptat spre pieptul celui penalizat anuntand decizia primei penalizari de Jyo-gai „Jio-gai Ikkai”. Dacă acelaşi competitor repetă penalizarea de Jyo-gai, procedeul de urmat trebuie să fie acelaşi, cu excepţia că ultimul gest-semnal trebuie să fie indexul şi degetul mijlociu orientate in sus, la nivelul superior al pieptului,in timp ce „Jyo-gai Nikai” este pronuntat, anunţând competitorilor judecarea celei de-a doua penalizari de Jyo-gai. Pe parcursul  meciului  , Shu-shin – ul trebuie să declare Waza-ari dupa al doilea Jyo- gai.
  2. Confirmarea şi Sai-shinpan – ul procedurilor Penalti-ului Jyo-gai trebuie să fie aceleaşi ca pentru „Procedeele pentru Deciziile Puntelor” (vezi Art. 4, 5-E).

7. Proceduri pentru hotărârea penalizarii de Ten-to

  1. Shu-shin – ul trebuie să indice penalizarea de Ten-to când competitorul cade. Procedeul pentru a face acest lucru trebuie să fie mai întâi sa se arate  cu degetul-index către competitorul penalizat cu Ten-to; în al doilea rând, făcând o largă, si completă mişcare circulară cu acelaşi deget-index şi spunând „Ten-to” şi apoi, al treilea,  îndreptând degetul-index în jos către centrul ringului. Aceste semnale trebuie să folosească drept indicaţie a Shu-shin – ului către Fuku-shin pentru confirmarea hotărârii penalizarii de Ten-to. Fuku-shin trebuie să indice respectivele lor hotărâri. Dacă este o majoritate care confirmă penalizarea de  Ten-to, Shu-shin – ul trebuie să sublinieze decizia folosind acelaşi deget index, pentru a face semn competitorului penalizat Ten-to, drept în spatele linie de graniţă cu comanda vocală „Sagaru” (mişcă-te în spate). Shu-shin – ul instruieşte competitorul nepenalizat să se deplaseze catre competitorul penalizat şi amândoi întind braţele, atingându-şi vârfurile degetelor. Shu-shin indică „Tsuzukete, Hajime” prin care începe meciul penalizarii. (vezi Art. 1, 6-B (1), (2))
    Observaţii:
    (1) Confirmarea şi Sai-shinpan – ul procedurilor penalizarii de  Ten-to trebuie să fie aceleaşi ca cele pentru „Procedeele pentru Deciziile Punctelor” (vezi Art. 4.5-E)
    (2) Dacă competitorul cade exact în momentul terminării meciului, Shu-shin acordă un punct oponentului (1.0) după confirmarea penalizarii de Ten-to cu Fuku-shin.
  2. Pe parcursul meciului penalizarii deTen-to:
    1. Ten-to continuă până când meciul este întrerupt;
    2. Dacă competitorul nepenalizat nu se mişcă(nu lanseaza atacul) in următoarele 5 secunde de la începerea meciului, Shu-shin – ul opreşte meciul şi penalizarea Ten-to a meciului  nu este acordata. La inceputul penalizarii meciului (Hajime) Kansa va da semnal cronometrului sa inceapa numaratoarea  a 5 secunde. Dupa cele 5 secunde sunt numarate cronometrajul anunta gongul sau clopotelul
    3. Pentru toate declarările de puncte, anunţările de penalizare  sau orice indicaţii ale meciului , Shu-shin indruma  ambi competitori să se întoarcă la poziţiile lor originale, în centrul ringului. (vezi Art. 1, 6-B,(3)).

8. Proceduri pentru Hotărârile Han-soku, Chui sau Kei-koku

  1. Dacă Shu-shin consideră că o foarte uşoară sau minoră abatere s-a petrecut, sau există probabilitatea unei abateri, atunci el are dreptul să emită un avertisment informal. În acest caz, Shu-shin – ul trebuie să atragă atenţia ambilor competitori, apoi să dea Avertismente Informale parti care a comis abaterea, dar nu emite penalizari.
  2. Dacă Shu-shin întrevede o uşoară abatere, sau dacă acelaşi competitor care a primit preventiv Avertismentul Informal comite din nou aceleaşi greşeli, atunci Shu-shin are autoritatea de a anunţa Kei-koku. Semnalul Shu-shin – ului pentru Kei-koku trebuie să fie mâna extinsă către partea abaterii. Motivul trebuie să fie dat de Shu-shin prin semnalele corespunzătoare.
    Shiu-shin – ul trebuie să-şi demonstreze către Fuku-shin intenţia de a da Kei-koku arătând un deget-index ridicat, confirmând fenomenul fiecărul Fuku-shin, apoi dă sancţiunea. Dacă unul sau mai mulţi Fuku-shin nu se opun, atunci se face anunţarea Kei-koku. Averismentul pentru două abateri Kei-koku in acelasi meci, de către acelaşi competitor, trebuie să devină automat o observaţie Chui. În acest caz nu trebuie cerută o Întrunire a Arbitrilor .
  3. Dacă Shu-shin – ul constată o abatere sau dacă unul sau mai mulţi Fuku-shin semnalizează o abatere, Shu-shin – ul trebuie să oprească imediat meciul şi, din poziţia originală, să ceară o Întrunire a Arbitrilor pentru a hotărî o sentinţă pentru abaterea produsa.
  4. În cazul în care are loc o abatere în timpul contactului, Shu.shin trebuie mai întâi să ceară o examinare din partea Arbitrului Medical cu Medicul de Competiţie, care trebuie apoi, în baza unei Decizii Medicale, să identifice gradul contactului. O Întrunire a Arbitrilor trebuie apoi susţinută pentru a hotărî o sentinţă a abaterii bazată pe Decizia Medicală şi evaluarea circumstanţelor de către Întrunirea Arbitrilor pe baza regulilor Articolelor 1-8-D.
  5. Dacă juriul decide că o abatere a fost comisă, atunci Shu-shin – ul trebuie, din poziţia originală, să anunţe tipul abaterii. În cazul unei abateri în contact, trebuie să dea semnalul abaterii, după care să anunţe tipul abaterii.

9. Proceduri în cazul Rănirii sau Accidentarii
Dacă Shu-shin – ul stabileşte că un competitor a invocat o rană sau o accidentare, sau dacă Arbitrul Medical semnalizează aşa ceva prin Kan-sa, sau dacă unul sau mai mulţi Fuku-shin semnalizează că a apărut aşa ceva, atunci Shu-shin – ul trebuie să oprească imediat meciul şi să cheme un Arbitru Medical şi Medicul de Competiţie. Shu-shin – ul trebuie să cerceteze o Decizie Medicală numai dacă aceasta este dată de Arbitrul Medical, drept care trebuie să fie purtată o Întrunire a Arbitrilor Medicali. Dacă decizia medicală este un Doctor Stop, atunci Shu-shin trebuie să raporteze acest lucru la Întrunirea Arbitrilor . După ce problemele relatate au fost discutate, decizia Arbitrilor trebuie să fie anunţată prin Crainicul Sportiv, iar competitorul care a primit Doctor Stop trebuie să fie îndepărtat din zona de competiţie.

Când apare o rană sau accidentare si Shu-shin – ul opreşte meciul, nu este necesar pentru competitor să revină la poziţia originală atât timp cât uşurinţa şi confortul bolnavului sau competitorului rănit au întâietate.

Dacă aşa stabileşte Decizia Medicală luată de Arbitrul Medical, bolnavul sau competitorul rănit trebuie să fie transportat imediat pentru tratament medical, chiar prioritar Întrunirii şi deciziei Arbitrilor.

La semnalul lui Kan –sa cronometrorul  incepe sa numere la inceputul tratamentului competitotului ranit. Dupa 5 minute, cronometrorul va da alarma unui gong sau clopotel.In acest timp, Medicul Judecator indica Doctor Stop.Medicul judecator si/sau doctorul care acorda tratament are dreptul sa mareasca timpul pe baza unor conditii speciale.

10. Proceduri pentru Kan-sa

  1. În cazul în care Kan-sa doreşte să intervină în timpul meciului, anunţul trebuie făcut prin ţinerea unui steag roşu deasupra capului şi, simultan, emiţând câteva fluierat-uri ascuţite. Aceste acţiuni ale lui Kan-sa trebuie să constituie un ordin de a opri meciul şi pentru Shu-shin să se apropie de scaunul  lui Kan-sa.
  2. Dacă Kan-sa constata că a apărut în timpul meciului o neregularitate sau o problemă îndoielnică, trebuie cerută prin Shu-shin o Întrunire  a Arbitrilor . Dupa   ascultarea explicaţiilor Arbitrilor , Kan-sa trebuie să indice deciziile luate Arbitrilor , în concordanţă cu Decizia Întrunirii Arbitrilor . Daca problemei nu i se gaseste o solutie imediata,atunci Kan-sa va cere o decizie a juriului prin Arbitrul  Sef. In baza deciziei juriului  se va da decizia finala care trebiue sa fie   in concordanta cu decizia juriului.

11. Proceduri pentru schimbarea arbitrilor
Kan-sa trebuie să notifice Shu-shin – ului când doreşte să facă o schimbare a arbitrilor. Schimbările pot apărea în următoarele cazuri:

  1. Când programul dictează schimbarea;
  2. Când Arbitrul şef ordonă schimbarea;
  3. Când Kan-sa cercetează un subiect de schimbare la aprobarea Arbitrului Şef;
  4. Când Arbitrul Medical anunţă Kan-sa  de o disfuncţie fizică a Arbitrului.

12. Proceduri cand nu se aplica Hiki-wake
Hiki-wake nu se aplică în timpul meciului de prelungiri „Kettei-sen”, atunci Shu-shin trebuie să ceară o Întrunire a Arbitrilor cu scopul de a lua o decizie. La această întrunire, Arbitrii trebuie să ia o decizie pentru fiecare parte, atât timp cât nu se aplică Hiki-wake.

În timpul întrunirii, fiecare Arbitru trebuie să revină la poziţia originală. La Han-tei (Sentinţă) Shu-shin – ului, semnalele Arbitrilor trebuie să fie toate la fel susţinute de majoritatea deciziei Întrunirii Arbitrilor.

13.Procedura pentru acordarea punctelor sau anunţarea penalizarilor de către Shu-shin:

  1. Punct pentru tehnică:
    1. Indicarea competitorului care a punctat
    2. Explicatia cu ce tehnica a punctat si locul
    3. Declararea punctului Ippon or Waza-ari
  2. În cazul de Jyo-gai pentru a doua oara
    1. Indicarea competitorului  aflat in Jyo-gai;
    2. Anunţarea celui de-al doilea Jyo-gai;
    3. Indicarea oponentului competitorului Jyo-gai şi acordarea Waza-ari.
  3. În caz de Han-soku sau Shii-kaku
    1. Indicarea  competitorului penalizat;
    2. Anunţarea penalizarii;
    3. Indicarea competitorului nepenalizat şi declararea sa câştigător.
  4. În caz de anunţare a unei penalizari
    1. Indicarea competitorului penalizat;
    2. Explicarea motivelor penalizarii;
    3. Anunţarea penalizarii.

 

Articolul 5: SUPLIMENT LA REGULILE DE OPERARE A ARBITRAJULUI

  1. Când un Fuku-shin semnalează (prin steaguri sau fluierat) indicând că o tehnică efectivă a fost executata de unul din competitori, Shu-Shin-ul poate să ignore semnalul şi să continue meciul. În orice caz, când unul sau mai mulţi Arbitrii au semnalizat acelaşi lucru, Shu-shin trebuie să opreasca meciul. Apoi el trebuie să le asculte părerile, după care să transmită decizia în meci.
    Oricum, în cazul unei urgenţe, o abatere sau un Jyo-gai semnalizat chiar de un Fuku-shin, atunci Shu-shin – ului îi este cerut să oprească meciul.

  2. Numai Shu-shin – ul trebuie să aibă autoritatea de a suspenda sau de a termina meciul. Nimănui în afara sa nu îi este permis să oprească meciul arbitrar. Dacă s-a dat un atac, corect executat, dar după un ordin de oprire a meciului, atacul nu trebuie validat si nici nu trebuie luat in considerare pentru decizie.

  3. Autoritatea comisiei de arbitraj este data de  Kan-sa care  trebuie să includă supravegherea, inspectarea  şi controlul asupra  a cronometrorului  şi Secretarului. Înregistrările facute în timpul meciului trebuie să devină înregistrare oficială in urma aprobării lui  Kan-sa .

  4. Shu-shin – ul şi Fuku-shin – ii trebuie să tina cont de următoarele puncte pe parcursul meciului:

    1. Shu-shin – ul şi Arbitrii trebuie să fie imparţiali şi corecţi;

    2. Ei trebuie să se comporte cu demnitate şi auto-control;

    3. Ei trebuie să-şi concentreze întreaga atenţie asupra meciului, în aşa fel încât să judece corect fiecare acţiune a competitorilor;

    4. Ei nu trebuie să converseze în timpul meciului. Kan-sa şi Fuku-shin –ii pot săi vorbească doar  prin intermediul Shu-shin – ului. Fuku-shin – ii nu trebuie să vorbească între ei.

  5. Alte penalizari în afară de Jyo-gai şi Ten-to, următoarele procedee se aplică penalizarilor de mai jos:

    1. Prinderea kimonoului (Tsukami) sau uitarea să salute(Fu-kei).

      • ​prima dată – avertisment verbal

      • a doua oară – avertisment verbal

      • a treia oară –  Kei-koku,

      • a patra oară – Chui apoi Han-soku la  decizia Arbitrilor.

    2. Ignorarea deciziilor Shu-shin – ului (Chui mushi) folosind tehnici fără control şi folosind tehnici potenţial periculoase.

      • prima dată – avertisment verbal

      • a doua oară – avertismant verbal

      • a treia oară – Kei-koku

      • a patra oara - Chui apoi Han-soku  hotărât de Întrunirea Arbitrilor.

    3. Fu-kei (Atitudine Rea), Eticheta Slaba, sau Promovări Personale - Diversioniste

      • prima dată – avertisment verbal

      • a doua oară – avertismant verbal

      • a treia oara –Kei-koku

      • a patra oara-Chui apoi Han-soku hotărât de Întrunirea Arbitrilor

    4. Altele decât A, B, C de mai sus, fără avertisment verbal sau Kei-koku, penalizarea  este decisa de Întrunirea Arbitrilor.

 


Prezentul document, Reguli pentru KUMITE in competitiile de Karate Traditional Shotokan - "KUMITE RULES for Traditional Karate Competitions" by ITKF, este tradus in limba romana din limba engleza.

Regulamentul de karate "KUMITE Rules for Traditional Karate Competitions" by ITKF and FRKT  poate fi vizualizat sau descarcat si in format PDF accesand acest link. Varianta print a regulamentului poate fi comandata de pe amazon (editie mai veche, respectiv 2009).

The Karate Shotokan KUMITE Rules according to ITKF and FRKT (romanian version) can be viewed as PDF accessing this link or you can order the book from amazon (old version, 2009 edition).

Gichin Funakoshi

Hidetaka Nishiyama

Vladimir Jorga

Ilija Jorga

Dan Stuparu

Sponsorizează

Alege clubul cu care dorești să intri în contact sau discută direct cu Federația Română de Karate Tradițional.

Înscriere club

Înscrie-ți clubul pe Harta Karate-ului Tradițional din România. Clubul trebuie să fie acreditat și afiliat FRKT/ETFK/ITKF.

Postează info

Trimite-ne un eveniment, antrenament sau articol despre Karate Tradițional și noi îl vom publica.

Contact

Dacă ai nevoie de ajutor nu ezita să ne contactezi.